Chimbant’annos de politica linguistica in Sardigna de Anghelu de sa Niéra
In s’abboju de su Palatu Ricci in Tàtari pro tota die dominiga 23 de Santu Aine, dae sa 9 e mesa finas a sa 19 de sero, francu s’ultare, dae sas duas a sas battor, s’est faeddadu de sa politica linguistica de su movimentu pro sa limba sarda: un’accademia de sa limba sarda e de totu su ch’est istadu fatu pro ponner in conca a sa zente, ma pius a totu a sos politicos de cunsiderare sa limba sarda non solu unu patrimoniu culturale, ma un’istrumentu pro faeddare, iscriere, e trasmitere peri sos mesos de comunicatziones de populu a totu sos sardos, cuddos istrumentos chi sas limbas ufitziales de sos istados modernos tenent. Sa Sardigna est una natzione cun sa limba natzionale segada, ma sos sardos in 5o annos ant peleadu cun s’istadu italianu, cun sos politicos de sa Regione sarda pro giòmpere a introduire in totu sas istitutziones educativas e formativas sa limba nostra. Pro cust’iscopu s’istitudu Camillo Bellieni att ammaniadu custu,chi pius che, abboju si podet narrer accademia. In mesu a sas autoridades italianas amus notadu s’Assessore a sa Cultura Milia, su cunsizeri regionale Planetta, parizos istudiosos, poetas e oberadores de limba de sos isportellos de sas comunas de Sardigna. Guasi totu sos interbennidos ant faeddadu in limba sarda, finas su Retore de s’Universitade turritana prof. Mastino, peccadu chi pro un’intemperàntzia polemica de Corraine s’omine si nd’est pesadu e si ch’est avviadu: nisciunu si frimmat in unu abboju inue l’atacant che i su trau a s’aca, bravu cantu cheret Corraine, ma sos istranzos si tratant bene, malaitu su pecadu! Ismentighende custu fatu torramus a s’argumentu de s’abboju: Migali Pinna at fatu una relatzione subra custos chimbant’annos cun totu sos passos e sas leges propostas a sa Regione e cun totu sas contraditziones ch’ant caraterizadu sa gherra pro sa limba sarda dae sos annos sessanta finas a oe, como paret chi sos politicos epant cumpresu sa musica si puru bi nd’at ancora tostos che sa balla, ateros intamen ant cumpresu sa letzione. Bisonzat de aer pascescia a trabagliare cun sa malitzia de su crodde e sa sabidoria de s’ispiridu. Ad onzi modu oe sa limba at pius de duamiza poetas e iscritores in totue, mescamente cun sas comunas abertas a sos oberadores de limba calchi cosa pro sa formatzione s’est fatende puru si custu non bastat, bisonzat a cumbatere pro aer sa possibilidade de insinzare sa limba sarda in totus sas iscolas comente s’Europa atzetat e s’Italia imbetze faghet orijas de mercante.
Sa gherra est longa ma devimus arrivire a s’obiettivu de faeddare in totue sa limba in sas iscolas de onzi ordine e gradu, in s’universidade si non cheret morrer, in sos istudios notariles. Non devimus ammentare in cale modu Boginu at impostu sa limba italiana in totu sas istitutziones da Sardigna e fagher ateretantu. Daeboi ant faeddadu Nigola Tanda, puru si como est betzu cadruddu, coment at nadu calcuna; Attiliu Mastino, chi at faeddadu in sardu, Antoni Canale, segretariu de su Premiu de Othieri de su cale amus a pubblicare s’ipricu, Diegu Corraine, chi at fatu sa conca a cacu a totu: su zovanu est ischidadu, semper in movimentu e at sas ideas ciaras, li mancat unu pagu de pascescia e su sensu de sa mediatzione, non deviat atacare su retore chi s’iscuru fit presente, Sos omines si faeddant e in cussu momentu non bi cheriant peraulas a bolu. Mariu Carvone at fatu una letzione universitaria de su contzetu de autonomia e de sa limba cun de totu sos giornales dae su Noighentos a oe. Planetta at faeddadu de su ch’at fatu e ancora podet faghere in su cunsizu,surdu pedrale, de sa Regione, at devidu lassare s’abboju pro sa morte de su sogru Puligheddu. Pintore, Pala e Piga non su bennidos a s’abboju pro maladia, augurios a totu pro sa bona salude. Importantes sos faeddos de Albertu Contu, Franziscu Cheratzu (editore) e de totu sas oberadoras de isportellu linguisticu peri sas comunas de Sardigna: totu bellas e bravas piciocas chi ant faeddadu in sas meravizosas pronutzias de sas biddas issoro (a mie sa veridade si nerzat m’est piaghida meda sa pronuntzia olianesa). Bravos finas sos duos piciocos. Daeboi de atera zente sunt interbennidos a s’aboju s’universitaria Marina Seche Nuvole, s’iscriente e ateros chi como non m’ammento. Semus cuntentos de istranzare totu sos chi nos cherente mandare sos interbentos e de los prubblicare. Sigomente sa Regione at dadu unu finantziamentu a s’Universidade pro sa limba sarda isperamus chi sa legge siat rispetada ca si no amus a fagher abulotu in cuddu logu chi est non pro sos professores, ma pro sos sardos totu!
Tatari 24 de Santu Aine
